About our cultural circle

Started in December 2011, on the initiative of Simona Sîrghie and Sebastian Doreanu, with the help of Prof. Dr. Anca Sîrghie and the Priest Ioan Bogdan, from the Parish of St. Dimitrie the New, the Romanian Cultural Circle from the American state near the Rocky Mountains, chose the renowned scholar, Mircea Eliade, as its spiritual patron, due to his vast erudition, and being a real Renaissance thinker through the variety of areas addressed (science, literature, etc.). omul universal Mircea Eliade.

Ideea de la care au pornit organizatorii a fost  aceea de păstrare a limbii și culturii  naționale printre emigranții români din această zonă, cât și de a le face pe acestea cunoscute americanilor.

Alături de biserică și de organizația locală RAFA (Romanian American Freedom Alliance), cenaclul se dorește a fi o punte de legătură între românii de acasă și cei care au ales să să trăiască pe aceste meleaguri. În același timp, ne dorim să devină și o punte de legătură între generații, astfel ca tinerii româno-americani, născuți aici, să fie familiarizați cu originile, tradițiile și, îndeosebi, cu limba vorbită de părinții și bunicii lor.

By their nature, human beings are attracted to beauty, harmony, generous ideas, and enjoy being with their compatriots, who love, appreciate, and admire the same things.

Cenaclul nostru oferă toată această bucurie spirituală pentru că este locul în care se se întâlnesc și se armonizează perfect poezia (și literatura în general) cu muzica, artele plastice, istoria, filosofia și religia.

Cărțile prezentate aici sunt porți ce se deschid spre alte orizonturi, iar scriitorii și artiștii invitați au devenit timonieri ai imaginației.

We cannot wait for you to embark with us on this spiritual ship, on a journey to the world of beauty, for there are such wonderful places. Finding them means you have searched for them!

Simona Sîrghie and Sebastian Doreanu, captains of the Cultural Circle "Mircea Eliade" Ark.

Articol scris de Ion Lazu

Ion Lazu – Un cenaclu literar fără egal în lumea românească…

Este vorba despre cenaclul Mircea Eliade de la Denver, Colorado, USA. Constatare simplă, la vedere, după ce am urmărit d-a-capo al fine desfășurarea – de-a lungul a 4 ore bătute pe muchie, fără vreo secundă de destindere ! – a lucrărilor acestui cenaclu cu vechime și cu prestigiu în creștere;  lucrări lesne de accesat pe Zoom, un cenaclu aflat în organizarea strălucită, fără cea mai mică ezitare, de înalt profesionalism, a dlui Sebastian Doreanu, personaj cunoscut al diasporei culturale și care urcă vertiginos în aprecierile mele privind viața noastră literară. Cu o tematică incitantă la extrem – de astă dată Lucian Blaga, poetul și filosoful – și cu asigurarea unei participări de elită, din toate zonele românității, dar în principal din chiar dulcea țară, acest regal cultural a izbutit să mă entuziasmeze, practic să-mi relanseze încrederea de principiu în valoarea literaților și istoricilor culturii noastre. Mai simplu spus: avem oameni de cea mai înaltă valoare, de ce oare nu reușim să fim cu ochii pe dânșii, de ce ne-a cuprins neîncrederea, descurajarea, aleanul?!? Surprizele se țin lanț, cum spuneam: de la conferențiarii de vârf, la modul excelent în care dl Doreanu a izbutit să susțină propriile afirmații despre excelența studiilor privindu-l pe marele poet și filosof, dar și afirmațiile conferențiarilor ce s-au succedat vreme de patru ore patru, prin prezentarea promtă a numeroase cărți editate anume pe temele în discuție – și nu cred că exagerez afirmând că ni s-au prezentat ca la o sută de volume, cu explicațiile stricte, la obiect, despre conținutul lor, și este de subliniat: cărți citite la literă, iar nu elemente de decor cultural…

O foarte doctă comunicare a dnei Anca Sârghie despre Blaga, personalitate eclatantă a culturii noastre din veacul XX. Comparabil cu Eminescu, față de care, recunoscând filiația, Balga însuși se dorea a fi considerat ”fratele mai mic”. Și sunt de luat în seamă multe similitudini, ambii erau de formație germană, ambii au cultivat mitul național; au editat culegeri de folclor, etc. Poate intra în această sugestie de similitudini chiar faptul că Blaga, debutând la 15 ani, cu poeme îndelung ignorate, a fost publicat pentru prima dată nu altundeva ci chiar la Cernăuți, în Bucovina istorică. Apoi, Blaga s-a ocupat de editarea poeziilor lui Eminescu, însoțindu-le de docte prefețe; S-a ocupat de traducerea lui Eminescu în germană, 1928, pentru care va primi premiul Hamangiu, 1935. Tot timpul Blaga a făcut referiri la Eminescu, inclusiv în discursul de recepție la Academia Română. Era neiertător cu cei care l-au atacat pe Eminescu: Grama, Stăniloae, Rădulescu-Motru, contribuind esențial la reabilitarea Eminscului. Vezi studiul lui Liviu Rusu: De la Mihai Eminescu la Lucian Blaga, vezi și Ovidiu Drîmba: Filosofia lui Blaga. Și vine secvența cu minimul poet Mihai Beniuc, care l-a atacat ignobil pe Blaga, inclusiv în romanul Pe muchie de cuțit, 1959.  Pe timpul conferinței, dl Sebastian Doreanu ne prezintă diferite cărți despre Blaga, trimise în străinătate, desigur fără coperte, pentru a fenta securitatea. Am relatat mai pe larg despre prima conferință, ca să vă faceți o idee generală despre nivelul susținerilor din Cenaclu. Căci de fapt puteți accesa linkul bisericii ortodoxe din Denver, unde veți găsi înregistrările tuturor ședințelor de cenaclu, biserica fiind cea care susține cu toate mijloacele acest cenaclu, ca să vă desfătați – și să vă îmbogățiți – și să vă edificați fiecare în parte.

Au urmat conferențiarii: Ioan Biriș: Lician Blaga și conceptele dogmatice. De la filosofia absolutului la filosofia științei. Afirmația clară: Lucian Blaga este cel mai mare filosof român – cum de altfel a afrimat C. Noica, alăturându-i lui Blaga pe D.D. Roșca. Mai în amănunt: Blaga a fost și poet și folosof, dar nu a încurcat cele două domenii. Era preocupat de știință încă din liceu, la bacalaureat i-a uimit pe examinatori. Își făcuse din matematică și fizică domenii de mare interes, cercetata în profunzime. În secolul XX se constată o lărgire a hotarelor cunoașterii, dar și o pendulare de la rațional la irațional. Bergson, Frobenius, Spengler, Freud. Îi frecventase pe Einstein, Poincare. Nu poate fi eludată latra riguroasă a operei lui Blaga. Etc.

Florea Lucaci. Principiul negației în gândirea lui Blaga.

Adrian Săhlean. Despre Spațiul mioritic, de Blaga; și despre numeroasele erori în abordarea baladei Miorița.

Ileana Costea. Artistul america Jerry Mc. Daniel și lumina lui Blaga.

Cristian Stamatoiu. Rădăcinile antropologice ale Meșterului Manole și prezența acestui mit, prin Lucian Blaga, în dramaturgia românească.

Maria-Daniela Pănăzan. Motice biblice în poezia lui Lucian Blaga.

Dorin Stoika. Condția omului în univers potrivit metafizicii lui Lucian Blaga.

Horia I. Groza. Blaga și satul românesc.

Ion Dur. Lucian Blaga și Vasile Băncilă – o prietenie metafizică.

Francisc Lorinczi. Sunetele lacrimei (recital din poemele lu Lucian Blaga).

Lidia Lazu: Recital Lucian Blaga – Lumina de ieri!

La urmă, cinci-șase persoane care și-au spus punctul de vedere la Discuții, găzduite cu aceeași distincție de dl Sebastian Doreanu.

Cercetați lucrările Cenaclului Mircea Eliade din Denver-Colorado pe saitul Bisericii din localitatea Denver.

Excelsior !